Despre amatonormativitate
,,De ce prieteniile, alte relații sau conexiuni nu sunt suficiente?''
Definiție
Amatonormativitatea reprezintă asumpția socială conform căreia o relație romantică exclusivă reprezintă un scop universal pentru oameni, fiind normativă și de preferat față de alte tipuri de relații. - de Elizabeth Brake în Minimizing Marriage: Marriage, Morality, and the Law
relație romantică vs relații:
Amatonormativitatea vine cu câteva reguli implicite ce joacă rol de criterii. O relație romantică ,,trebuie” să fie prioritară. Prioritatea se traduce prin alocarea mai multor resurse personale (timp, energie, implicare etc.) ce trebuie să fie luate de undeva. Astfel, alte tipuri de conexiuni au de pierdut, fiind cele de la care se vor lua acele resurse. Procesul descris poate fi chestionat de către persoanele din alte conexiuni, însă există o înțelegere generală ce transformă dinamica asta într-o normă bine stabilită.
Cu cât trece mai mult timp peste un așezământ romantic, cu atât:
e mai de așteptat ca el să evolueze - evoluția fiind înțeleasă ca trepte prin care acea structură trebuie să treacă pentru a primi în final și recunoașterea statului (împărțirea unui credit, creșterea unui copil, căsătoria etc.)
e din ce în ce mai acceptat ca aceasta să se izoleze de alte tipuri de conexiuni sau să le prioritizeze din ce în ce mai puțin (cu excepția celor ce susțin existența așezământului - prieteni foarte apropiați sau membri ai familiei ce pot avea grijă de copii sau oferă ajutor financiar)
auto-suficiența sa percepută scade, fiind nevoie de și mai multe resurse pentru a mai fi menținut (dacă mai este)
Sigur, variațiunile sale pot fi diverse. Însă la bază funcționează după o ierarhizare implicită a relațiilor sociale.
Ca urmare, emoțiile, sentimentele sau acțiunile cuiva sunt trecute printr-o grilă ce spune cum e acceptabil sau nu să existe conexiunile non-romantice ale persoanei. Cât de mult poți exprima iubirea pe care o ai într-o prietenie? E ok să simți atracție (de orice fel) față de mai multe persoane sau poate să nu simți deloc? Prin amatonormativitate legăturile ce nu sunt normative sunt ignorate.
Toate ,,limitele” ar trebui propuse contextual și discutate, iar existența lor să nu provină din norme prestabilite de sisteme de opresiune.
de ce prieteniile nu sunt suficiente?
Narativa amatonormativității impune o devalorizare a ceea ce pot oferi alte conexiuni și o diminuare a posibililor impacturi pe care le pot avea. În loc să fie nutrite și apreciate, astfel de relații devin secundare deoarece sunt portretizate drept mai puțin dezirabile (față de cele romantice).
Cum vor putea fi prieteniile suficiente când din start ele nu beneficiază de același tratament oferit?
ce rol joacă amatonormativitatea?
Amatonormativitatea nu este ceva ce există drept efect izolat. Are o încadrare în structurile capitalismului și ale patriarhatului. Una dintre formele pe care o poate lua este familia.
Familia, ca instituție creată de către stat, a apărut în contextul transmiterii proprietății private și a reproducerii forței de muncă.
Existența sa afectează disproporțional persoanele, în funcție de gen, etnie, rasă sau alte caracteristici. Odată cu asta, și dinamicile ce se creează vor arăta diferit, spre exemplu distribuția muncii emoționale sau a altor tipuri de munci în relații.
Cum capitalismul e un sistem ce se adaptează constant, nu e obligatoriu ca amatonormativitatea să ia forma familiei, alte forme pot fi supuse de asemenea interusului capitalului.